Determinantii inflatiei persistente in zona euro

Preturile de consum in zona euro par sa ramana constante in comparatie cu SUA.

In afara de socurile specifice la nivel national, diferentele potentiale de flexibilitate a preturilor si salariilor intre tari constituie o cauza principala a diferentialelor de inflatie si de crestere. Pentru conducerea politicii monetare este cruciala intelegerea corecta a determinantilor dinamicii preturilor si ai salariilor in economiile zonei euro. Importanta acestui aspect a impus crearea a doua retele la nivelul bancilor centrale din zona euro: reteaua persistentei inflatiei (IPN) si reteaua dinamicii salariale (WDN). Rezultatele principale obtinute in cadrul acestor doua retele pot fi vazute in urmatoarele randuri.

IPN si-a inceput activitatea in anul 2003 si a prezentat un raport al rezultatelor cercetarilor sale la conferinta din decembrie 20041. IPN se bazeaza pe analiza macroeconomica, pe studierea detaliata a datelor microeconomice privind variatiile individuale atat ale preturilor de consum, cat si ale preturilor de productie, precum si pe sondajele companiilor menite sa identifice principalii factori care influenteaza stabilirea preturilor de catre intreprinderi. Principalele concluzii ale acestor analize sunt urmatoarele: in primul rand, in cadrul regimului monetar actual, persistenta inflatiei este considerata moderata, contrar etapei precedente in care nivelul inflatiei era ridicat, iar anticipatiile nu erau suficient ancorate, astfel incat socurile inflationiste au avut tendinta de a antrena variatii de durata ale acesteia.

In al doilea rand, conform datelor microeconomice privind variatia preturilor, preturile de consum in zona euro par sa ramana constante in comparatie cu SUA. Astfel, preturile individuale in zona euro se modifica de obicei la fiecare 12-15 luni, fata de 6 luni in SUA. in al treilea rand, se constata diferente intre sectoare la nivelul formarii preturilor, dar nu exista diferente substantiale in ceea ce priveste frecventa variatiilor de pret intre tari. Astfel, preturile alimentelor si energiei se modifi ca mult mai frecvent decat cele ale serviciilor. In al patrulea rand, scaderile preturilor sunt relativ frecvente (aproximativ 40% din modificarile preturilor de consum reprezinta reduceri de preturi sugerand faptul ca preturile nu sunt supuse rigiditatii nominale in scadere, asa cum s-a considerat anterior).

In al cincilea rand, sondajele releva faptul ca procesul de ajustare a preturilor are, de regula, doua etape: revizuirea preturilor de catre intreprinderi si, ulterior, modificarea acestora. Revizuirile de preturi sunt mult mai frecvente decat variatiile curente ale preturilor. In ceea ce priveste determinantii acestora din urma, sondajul arata ca aproximativ o treime din intreprinderile din zona euro isi stabilesc preturile conform unui calendar (politica de preturi “time-dependent”), in timp ce o cincime isi modifica preturile atunci cand anumite evenimente produc o deviatie suficient de mare intre pretul real si pretul dorit (politica de preturi “state-dependent”). Restul intreprinderilor urmeaza o strategie mixta.

Atat rezultatele sondajelor, cat si analiza variatiilor individuale ale preturilor sugereaza faptul ca volatilitatea costurilor intre intreprinderi constituie un determinant important al frecventei cu care se modifica preturile. De exemplu, preturile au tendinta de a se modifica mai putin frecvent in sectoarele in care salariile, care si ele prezinta tendinta de a se mentine constante, reprezinta o pondere ridicata a costurilor totale ale intreprinderilor.

Rezultatele IPN subliniaza necesitatea explorarii mai aprofundate a determinantilor dinamicii salariale. Astfel, in anul 2006, a fost lansata reteaua WDN care include, pe langa specialisti din zona euro, si cercetatori de la bancile centrale neparticipante. WDN lucreaza in momentul de fata pe patru directii: analiza salariilor si a costurilor cu forta de munca sectoriale si la nivel agregat, precum si interactiunea acestora cu dinamica preturilor, studiul datelor microeconomice privind salariile avand ca scop determinarea naturii si magnitudinii rigiditatilor la nivelul salariilor si al pietei fortei de munca. WDN a lansat un sondaj la nivelul intreprinderilor, avand ca scop identificarea mecanismelor principale care stau la baza practicilor de stabilire a salariilor. In cele din urma, meta-analiza rezultatelor vizeaza tragerea principalelor concluzii ale cercetarilor si identificarea implicatiilor politicilor relevante. Rezultatele obtinute de WDN au fost prezentate la o conferinta in luna iunie 2008.