Oportunitati de export si de crestere economica

In ciuda dificultatilor de ordin statistic, este evident faptul ca ponderea activitatilor de servicii in PIB este semnificativ mai mica decat media europeana (aproximativ 45-50%, comparativ cu 70%) si foarte apropiata de media tarilor sud-est europene (49%). Situatia este similara si pentru ocuparea fortei de munca in activitati de servicii (43% in Romania, comparativ cu aproximativ 70% in UE).

Datele existente sugereaza faptul ca pentru majoritatea tarilor sud-est europene cresterea sectorului de servicii este o consecinta a dezvoltarii activitatilor traditionale de servicii, de tipul comertului cu ridicata si cu amanuntul, al transporturilor si calatoriilor. Totusi, in tari precum Romania a crescut ponderea activitatilor cuprinse in categoria “alte servicii de afaceri”, indicand potentialul de dezvoltare a serviciilor moderne.

Ca si in cazul ponderii serviciilor in PIB, comertul cu servicii al tarilor sud-est europene a devenit din ce in ce mai semnificativ, chiar daca reprezinta numai 1,5% din comertul international, comparativ cu 24,5% pentru tarile UE-25. Romania absoarbe doar 0,7% din comertul cu servicii al tarilor UE-25 (4,6 mld. Euro in 2004), ponderea fiind semnificativ mai mare pentru comertul cu bunuri (1,62%).

Exportul de servicii ca procent din PIB a avut o evolutie ascendenta in Romania, ajungand sa se dubleze, in medie, fata de 1996, ceea ce demonstreaza tendinta de convergenta cu nivelurile inregistrate in alte regiuni, in special in UE-15. O evolutie similara se poate observa si in ce priveste importurile – un proces de convergenta cu situatia intalnita la nivelul UE-15.

Exportam putine servicii

Cea mai mare parte a tarilor sud-est europene nu sunt dependente de veniturile din tranzactiile internationale cu servicii ca sursa de incasari valutare. In cazul Romaniei, ponderea serviciilor in incasarile valutare a scazut de la 16% in 1996 la mai putin de 13% in ultimii ani, cu o crestere relativa si semnificativa, totusi, pentru “alte servicii de afaceri” (de la 29,5% in 1996 la 45,4% in 2004, ca procent din contributia totala a sectorului).

Structura exporturilor Romaniei pentru anul 2003, conform statisticilor Bancii Mondiale a fost: 14,7% servicii, 81,3% produse industriale, 4% produse agricole. Structura exporturilor Romaniei catre tarile UE-25 este intrucatva diferita, sugerand o inclinatie mai mare spre exportul de servicii catre aceasta zona (16,5% din totalul exporturilor catre UE-25), reflectand gradul mai avansat de liberalizare, ca urmare a implementarii masurilor necesare in procesul de aderare la UE.

Din totalul comertului cu servicii al Romaniei, UE-25 reprezinta un partener major,cu o contributie de 58%, ceea ce indica un grad mai redus de integrare a pietelor decat in cazul comertului cu bunuri (72%), motivul fiind existenta unei multitudini de bariere in tranzactiile cu servicii Romania – UE-25.Serviciile contribuie cu aproximativ 62% la formarea stocului de investitii straine directe (ISD) in tarile sud-est europene, reflectand apropierea de nivelul mediei OCDE.

Serviciile financiare, de comunicatii si de transport genereaza cea mai mare parte a acestor investitii. Intensitatea ISD in sectorul serviciilor in Romania este mai scazuta – 45% dar in crestere, demonstrand faptul ca sectorul industrial are o evolutie descendenta in ce priveste potentialul de atragere a ISD.

Cresterea nivelului ISD este rezultatul unei cooperari din ce in ce mai intense cu tari UE25, ducand la cresterea gradului de integrare a pietei romanesti a serviciilor in cea a UE.

Analiza comertului cu servicii al tarilor sud-est europene si al Romaniei releva faptul ca acestea tind sa demonstreze o specializare relativa in prestarea de servicii de transport si de turism, ceea ce reflecta existenta unui avantaj comparativ in servicii intensive in munca cu nivel scazut de calificare sau intensive in dotari factoriale si confirma presupunerile fondate pe teoriile comertului international ce explica specializarea internationala pornind de la dotarile factoriale si diferentele de cost. Dezavantajul acestui grup de tari in tranzactiile internationale cu servicii ce presupun deplasarea personalului inalt calificat, determinat de existenta unor importante restrictii, ar putea explica deficitul de competitivitate in domeniul serviciilor intensive in informatii. In cazul Romaniei, acest decalaj este compensat de cresterea competitivitatii segmentului “alte servicii de afaceri”, ca rezultat al intensificarii procesului de delocalizare.

UE, principalul partener

Din analiza comparativa a distributiei sectoriale si geografice a cotelor de piata ale Romaniei in comertul cu servicii se poate trage concluzia ca pentru toate sectoarele de servicii, Romania are o inclinatie semnificativ mai mare spre exportul catre UE-25 (valori mai mult decat duble pentru cele 3 sectoare). Cel mai mare decalaj apare pentru serviciile de turism (0,085 din comertul mondial, fata de 0,235 din cel european).

In ce priveste evolutia cotei de piata, aceasta este diferita in relatia cu UE, in sensul ca, in timp ce Romania are o cota in scadere din comertul mondial cu “alte servicii”, aceasta este in crestere pronuntata in comertul cu UE-25.

Romania a inregistrat cresteri importante ale acesteia, la nivel international pentru serviciile de transport si, de asemenea, o evolutie defavorabila in timp a serviciilor de turism. Cea mai mare cota de piata in exportul Romaniei revine serviciilor de transport, atat in comertul mondial, cat si in cel european. Din analiza structurii exporturilor Romaniei, putem concluziona ca distributia sectoriala este similara la nivel mondial si European, diferentele aparand in termeni de rata de crestere a structurii exportului. In timp ce ponderea activitatilor incluse in categoria “alte servicii” creste in comertul cu UE-25, scade in comertul mondial. De asemenea, scaderea ponderii activitatilor de turism in exporturile catre UE-25 este mai pronuntata.

Din analiza structurii importurilor Romaniei, se poate observa ca distributia sectoriala a acestora este, de asemenea, similara la nivel european si mondial. In timp ce, la nivel mondial, creste ponderea serviciilor de transport, in relatia cu UE-25 aceasta este in scadere. Importurile de turism din UE-25 scad intr-un ritm mai lent decat cele mondiale, ceea ce demonstreaza o preferinta pentru destinatii europene.

Avantaj in transporturi

Construind o matrice a competitivitatii cotei de piata se observa ca, pentru serviciile de transport, Romania are o performanta superioara UE-25, a carei cote de piata la export scade, pe fondul unei importante crescute a serviciilor de transport in comertul mondial.

De asemenea, cota de piata a Romaniei in comertul cu servicii de transport este in crestere, atat la nivel mondial, cat si pe relatia cu UE-25, unde inclinatia spre export este mai pronuntata.

Pentru serviciile de turism, atat Romania cat si UE-25 au o cota de piata in scadere in comertul mondial, pe fondul unei usoare cresteri a acestei activitati de servicii; scaderea cotei de piata este mai pronuntata pe relatia Romania – UE-25. Pentru categoria “alte servicii”, Romania, in relatia cu Uniunea Europeana, precum si aceasta la randul ei au o cota de piata in evolutie pozitiva la export, pe fondul unei aprecieri a acestor activitati.

In plus, exportul de “alte servicii” se orienteaza cu precadere spre UE-25, pe relatia Romania-lume fiind chiar in scadere. De asemenea, ritmul de crestere a exportului Romaniei catre UE-25, pentru astfel de servicii, este mult superior cresterii exporturilor UE-25. Din punctul de vedere al competitivitatii structurii exporturilor, serviciile de transport inregistreaza un declin al dinamicii pe piata mondiala, in timp ce tarile UE-25 urmeaza tendinta mondiala si inregistreaza, la randul lor, scaderi de venituri din export. In Romania, in schimb, creste importanta serviciilor de transport ca sursa de generare de incasari valutare, atat pe relatia cu UE-25, cat si, mai ales, la nivel mondial;

Pentru serviciile de turism, din punctul de vedere al competitivitatii structurii exporturilor, situatia este similara la nivelul Romaniei si UE-25, in sensul ca, in timp ce piata mondiala a acestor activitati este in crestere, ponderea lor in incasarile valutare scade. Diminuarea ponderii este mai semnifi cativa pe relatia Romania – UE-25.

Pentru categoria “alte servicii”, situatia este oarecum contradictorie – in timp ce ponderea acestor activitati este in scadere la nivel mondial, generand rezultate de tipul “stele in declin” sau “in retragere” pentru analiza pe relatiile Romania – lume si UE-25 – lume, ponderea lor este in crestere in UE-25, determinand obtinerea, pentru Romania, a unei clasificari de tip “stele in urcare”.

Turismul – o oportunitate ratata

In ceea ce priveste competitivitatea relevata prin prisma indicelui de specializare, pentru serviciile de transport, Romania are un avantaj comparativ revelat, atat la nivel mondial, cat si pe relatia cu tarile UE-25.

Valoarea indicelui avantajului comparativ revelat este superioara pe relatia Romania-lume, ceea ce demonstreaza un grad comparativ mai redus de specializare in comertul cu astfel de servicii catre UE-25; este important de mentionat faptul ca importanta relativa a activitatilor de transport la nivel mondial scade, precum si specializarea UE-25 in astfel de servicii.

Pentru serviciile de turism, gradul de specializare este in scadere, in contextul in care piata mondiala a acestor servicii este in dezvoltare; de asemenea, indicele de specializare a Romaniei este superior pe relatia UE-25.

Pentru categoria “alte servicii”, in timp ce contextul international este defavorabil, apare o crestere a gradului de specializare in exportul acestor servicii pentru UE-25 si Romania si deturnare de comert cu aceste servicii dinspre celelalte tari ale lumii catre statele membre UE-25; de asemenea, creste importanta acestor activitati in comertul international al UE-25, precum si gradul de specializare a Romanie pe relatia UE-25, intr-un ritm superior.

Stam bine la “alte servicii”

In concluzie, Romania are un potential de specializare in servicii de transport (“stea in declin”), cu un avantaj comparativ revelat in crestere, pe fondul unei evolutii defavorabile a acestei activitati, atat pe plan mondial, cat si in UE-25 si, mai important, castiga teren pe piata “altor servicii” (“stea in urcare”), obtinand un avantaj comparativ revelat pentru comertul cu aceste servicii pe relatia UE-25, pe fondul unei evolutii favorabile in UE. Cea mai buna pozitionare a Romaniei in comertul cu servicii pe relatia UE-25 este obtinuta insa, pentru categoria “alte servicii”.

Romania are un nivel ridicat al competitivitatii relative din punctul de vedere al indicelui de mediu, al gradului de deschidere a pietei, precum si din punct de vedere social.

Stelele in urcare sunt acele activitati de servicii caracterizate printr-o crestere a cotei de piata la exportul unei anumite tari, pe fondul unei importante crescute in comertul mondial. Oportunitatile ratate sunt acele sub-sectoare de servicii caracterizate printr-o scadere a cotei de piata la exportul unei anumite tari, pe fondul unei importante crescute in comertul mondial.

Stelele in declin sunt acele sub-sectoare de servicii caracterizate printr-o crestere a cotei de piata la exportul unei anumite tari, pe fondul unui declin in comertul international cu acel serviciu.

Un sub-sector de servicii este in retragere cand respectiva activitate economica, in plus fata de pierderea cotei de piata, inregistreaza o dinamica in declin in comertul international.

Sursa:

Studiul “Competitivitatea sectorului serviciilor din Romania, in perspective liberalizarii acestora in UE” – Autori: Ana Bobirca, Cristiana Cristureanu, Dragos Negrescu, INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMANIA, 2006