Guvernele gasesc cu greu calea spre performanta financiara

In ciuda progreselor semnificative inregistrate de functiile financiare guvernamentale, 48% dintre oficialii publici la nivel mondial considera ca organizatiile lor nu detin capacitati de management financiar corespunzatoare, conform unui studiu nou al Deloitte, “Administrarea finantelor in guvern: Transformarea intreprinderii de stat printr-un management financiar mai bun”. Studiul, realizat prin intervievarea a peste 200 de organizatii, reprezinta cea mai ampla initiativa globala care vizeaza segmentul financiar al sectorului public. In ciuda progreselor de eficientizare din ultimul deceniu, guvernele lumii continua sa se confrunte cu constrangeri semnificative de management financiar.

“In trecut, finantarea guvernamentala a fost adesea “retrogradata” la activitati de back-office”, spune Greg Pellegrino, lider la nivel global in domeniul sectorului public, din cadrul Deloitte Touche Tohmatsu.

“Oricum, lectiile invatate dupa miscarea de reglementare financiara post-Enron si alte provocari, cum ar fi proliferarea cerintelor juridice, lipsa resurselor, emigrarea resurselor umane si structurile slabe de control intern forteaza liderii guvernamentali sa mute finantele in topul agendei lor de reforme”.

Radu Kubinschi, manager EU Grants & Incentives in cadrul Deloitte Romania, spune ca Romania se confrunta cu o problema similara.

“Una din provocarile cele mai importante carora Romania a trebuit sa le faca fata odata cu aderarea la Uniunea Europeana a fost aceea de a perfectiona managementul resurselor financiare pe care le administreaza.

Aceasta provocare este cu atat mai semnificativa cu cat resursele au crescut simtitor ca urmare a cresterii accentuate economice si a accesului la resursele financiare nerambursabile puse la dispozitie de catre Uniunea Europeana”.

Pe de alta parte, continua el, integrarea cat mai rapida a Romaniei in spatiul comun al monedei europene a atras nevoia de a imbunatati functionarea intregului sistem financiar romanesc, astfel incat sa poata fi indeplinite toate conditiile necesare aderarii. In perioada de pre-aderare, Guvernul Romaniei a implementat o serie de masuri privind intarirea capacitatii administrative (cum ar fi crearea Curtii de Audit, a Departamentului de Lupta Anti-Frauda – D.L.A.F., a autoritatilor de administrare a fondurilor structurale si de coeziune, perfectionarea controlului financiar, etc).

“Avand in vedere rezultatele obtinute in absorbtia fondurilor europene (destul de modeste pana in prezent) precum si de realizarile moderate in atingerea tintelor de stabilitate financiara, este evident ca trebuie intreprinse masuri urgente de imbunatatire a performantei utilizarii fondurilor publice – atat cele ale bugetului Romaniei cat si cele puse la dispozitie de UE”, a continuat Kubinschi. Romania, a adaugat el, se gaseste intr-o perioada de profunde transformari in domeniul gestionarii financiare, transformari generate in primul rand de calitatea de tara recent intrata in UE.

“De masura in care procesul de transformare va fi unul de succes depinde chiar fructificarea oportunitatilor oferite de statutul de membru UE”, a concluzionat el.

Studiul Deloitte, care confera o perspectiva noua asupra finantelor mondiale din peste 200 de departamente guvernamentale din 28 de state, identifica administrarea necorespunzatoare a riscurilor ca una din multitudinea de provocari cu care se confrunta departamentele financiare din sectorul public. De exemplu, mai mult de jumatate dintre oficialii care au participat la studiu au recunoscut ca puterea organizatiilor lor de a-si audita propriile situatii financiare este la un nivel egal sau sub nivelul de baza acceptat ca punct de referinta in domeniul financiar. Putin peste un sfert dintre cei intervievati au raportat ca organizatiile lor dispun de capacitati avansate pentru identificarea, gestionarea si raportarea riscurilor financiare.

“Potrivit studiului nostru, numai 29% dintre persoanele intervievate spun ca organizatiile lor dispun de capacitati care au trecut de nivelul de baza in gestionarea riscului”, arata autorul studiului, William D. Eggers, Director de Cercetare Globala, Sectorul Public. “Acest fapt sporeste probabilitatea unei erori si poate masca starea financiara efectiva a unei organizatii”.

Eggers spune ca exista un grad surprinzator de consens intre state in privinta modului in care trebuie imbunatatite necesitatile financiare ale guvernului, dar si diferente semnificative intre aceasta viziune si realitatea actuala. “Pentru indrumare se pot studia acele organizatii financiare publice “deschizatoare de drumuri””, spune el. “Aceste organizatii au obtinut un set complet nou de capacitati strategice, ajutand agentiile guvernamentale atat in privinta a ceea ce trebuie sa faca, cat si a modului in care sa o faca”.

O alta zona de preocupare in finantele guvernamentale este lipsa datelor actualizate. Aproape 68% din oficialii publici intervievati au descris lipsa de informatii actuale fie ca pe un obstacol moderat, fie ca pe unul semnificativ in imbunatatirea performantei organizatiei.

De exemplu, majoritatea respondentilor au indicat ca nu detin suficiente informatii despre costul activelor pentru a intelege costul complet de prestare a serviciilor publice. Cei mai multi intervievati au indicat de asemenea ca nu au datele necesare pentru a masura coeficientul ROI (return-on-investment).

Recunoscand aceste lipsuri, oficialii spun ca prioritatea numarul unu pentru imbunatatirea performantei financiare in urmatorii trei ani este cresterea capacitatii de a furniza mai multe informatii financiare relevante si actuale pentru a sustine luarea deciziilor.

Conform studiului, organizatiile au nevoie de o functie financiara mai sofisticata, care sa faca fata costurilor crescande de salarizare, sa ajute la echilibrarea nevoilor pe care le au cetatenii in varsta fata de generatiile mai tinere, sa ajute la concentrarea sporita pe rezultate si transparenta.

Un procent de 67% dintre cei intervievati considera managementul financiar ca fiind un stimulent pentru schimbarea organizatiei, iar 52% considera ca organizatia financiara este unitatea cel mai bine plasata pentru a conferi organizatiei o concentrare mai mare pe valoare.

“Expertii financiari ai guvernului trebuie sa asigure sustinere strategica pentru a ajuta la indrumarea programelor, politicilor si deciziilor de achizitie”, a declarat Greg Pellegrino. “Doar 24% dintre cei intervievati pot functiona in calitate de strategi; adica pot influenta indrumarea generala a organizatiei prin asigurarea leadershipului financiar si pot actiona ca niste catalizatori pentru a implementa o mentalitate financiara in cadrul guvernului”.

Exista totusi motive de optimism

Pe langa cei catalogati drept “Maestri Financiari” de catre analistii Deloitte, alti 27% au raportat progrese semnificative asupra capacitatii lor financiare: pe de o parte, acesti 27% se conformeaza statutelor legislative, raporteaza publicului performanta programelor si echilibreaza capacitatile, costurile si nivelele de servicii pentru a-si indeplini obligatiile financiare.

Pe de alta parte, insa, mai au de lucru la construirea capacitatilor care sa genereze valoare mai mare si sa ajute guvernele sa faca alegeri strategice mai bune, sa imbunatateasca procesele si performanta.

“Liderii guvernamentali pot imbunatati modalitatea de functionare a programelor prin consolidarea functiei financiare din cadrul organizatiilor acestora”, a adaugat Pellegrino.

“Exista dovezi ca s-au facut progrese si am gasit modele in toata lumea care pot fi copiate cu succes. Exista o diferenta uriasa, dar exista de asemenea guverne care arata calea spre performanta financiara”.

Sursa: PricewaterhouseCoopers