dasaaa

La ce curs ne bugetam afacerile in 2009?

Bugetele pe 2009, raportarile contabile, profiturile – toate depind de valoarea pe care o va avea moneda europeana in raport cu leul.

Din cauza volatilitatii mari a monedei si a datei alegerilor care a fost prost plasata, unii jucatori din economie lucreaza cu doua estimari, construindu-si practic doua bugete. Este si cazul grupului german Rewe, care opereaza pe piata locala de retail. “Data de 30 noiembrie a fost aleasa in mod nefericit pentru alegeri, din punctul nostru de vedere, pentru ca avem bugetele deja facute si nu stim inca daca vor fi schimbari in privinta taxelor si impozitelor. In acest context, avem pregatite doua scenarii de buget. Unul care ia in calcul o rata de schimb valutar normala, de pana in patru lei/euro si unul foarte pesimist, care presupune un curs de peste 4 lei/euro”, a declarat Antoniu Radu, directorul financiar al Rewe. El a mai afirmat ca, din cauza fluctuatiilor de curs, fi rma sa inregistreaza pierderi din cursul de schimb la produsele pe care le importa. Totodata, finantarile primite de la compania-mama pentru extindere trebuie reevaluate ca urmare a aceleiasi situatii.

Estimari de curs

Asadar, cat va fi euro in 2009? Opiniile expertilor in analize financiare variaza, plaja de volatilitate mergand de la 3,6 euro/ron pana la 4,2, in functie de indicatorii luati in calcul.

Economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, pariaza de pilda pe un curs al euro in anul viitor, de 3,9 lei. “Vedem un curs mediu de 3,9 lei pentru un euro, in 2009. Prognoza de curs este foarte dependenta de ceea ce se va intampla la nivelul politicilor macroeconomice.

Pentru a nu avea o depreciere puternica a leului, ajutorul trebuie sa vina in mod structural, din corelarea politicilor fiscale cu cele macroeconomice. S-ar putea, pe fondul crizei financiare sa asistam la o schimbare de directie foarte importanta a calendarului de adoptare a euro in Romania, programata pentru 2014”, explica Dumitru.

Oficialii Comisiei Europene sunt mai optimisti, mizand pe o depreciere a leului de pana la 3,79 lei/euro, fata de 3,68 lei/ euro, in 2008. “Deprecierea leului fata de moneda unica europeana este unul dintre cele mai mari riscuri pentru perspectivele economice ale Romaniei”, avertizeaza ofi cialii CE in prognoza lor de toamna. Asta in vreme ce autoritatile de la Bucuresti anticipeaza un euro cotat, in medie, la 3,6 lei (fata de 3,67 lei anul acesta). Dintre cele doua prognoze, cea a Comisiei Economice este mai realista, considera Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA).

Analistii celei de-a doua banci locale, BRD-GSG, vad pentru anul viitor un curs mediu de 3,60-3,65 lei/euro. “Volatilitatea leului a fost in 2008 cea mai mare din ultimii patru ani. Ea isi are originea in criza creditului din SUA, dar si in modul in care este perceput riscul investitiilor in Romania”, explica Florian Libocor, economistul sef al BRD. In opinia lui, deprecierea leului nu este un caz particular, toate monedele regionale suferind asemenea corectii. “Comparand deprecierea leului cu volatilitatea pe care a manifestat-o, nu vedem nimic extraordinar; poate doar ca aceasta evolutie a leului nu e bazata pe fundamente, cat mai degraba pe sentimentul regional al investitorilor straini. Evolutia leului este dictata de fluxurile speculative si mai putin de fundamentele economice particulare ale Romaniei. In viitor, cursul va depinde de succesul pe care planurile de salvare economice ale guvernelor il vor avea. Sume uriase de bani vor intra pe piata pentru a cauta profituri, iar Romania va avea ocazia, prin politici intelepte, sa le atraga. Acestea ar putea ajuta la aprecierea leului. Daca insa planurile de salvare ale guvernelor europene nu vor avea succes, leul va fi prins in noi tsunami-uri regionale”, conchide economistul sef al BRD-GSG.

ING Bank este insa mult mai pesimista. Florin Catu, economistul sef al bancii estimeaza ca in 2009, economia Romaniei nu va fi creste mai mult decat cu 1 %, iar leul se va deprecia pana la nivelul de 4,2 lei/euro in toamna lui 2009, pentru ca in iarna viitoare sa revina la 4 lei/ euro.

“Este probabil ca plafonarea cursului prin interventii ale BNR pe piata valutara sa fie prea costisitoare pe termen mediu avand in vedere ca ar pune presiune pe ratele de dobanda. Ca atare, ne asteptam ca BNR sa incerce sa previna oscilatii abrupte ale cursului, dar in acelasi timp sa gaseasca un echilibru intre cresterea economica si slabirea leului pe parcursul anului viitor”, se afirma intr-un raport al grupului olandez.

Majoritatea analistilor economici spun insa ca nivelul euro nu ar trebui sa depaseasca 4 lei, si asta din cauza ca un asemenea nivel nu ar conveni politicii monetare a Bancii Nationale. I-ar incurca foarte mult pe partea de inflatie si deficit, adica exact doua dintre problemele macro pe care BNR trebuie sa le gestioneze cu maxima prudenta in lunile care urmeaza.

Pe partea directorilor financiari, lucrurile stau inca si mai confuz. Unii spun ca, pentru a limita riscul valutar, au incheiat contracte de hedging, cum este cazul Top Brands Distribution. Managementul Caroli Foods spun ca se asteapta ca leul sa se aprecieze usor incepand cu a doua parte a anului. “Estimarea pentru construirea bugetului anului 2009 este de 3,8 lei/euro, cu o usoara apreciere a monedei nationale in a doua parte a anului”, considera reprezentantii companiei. Ministerul Economiei si Finantelor a indicat un curs de schimb de 3,45 lei/euro pentru companiile din portofoliu. Grupul Energetic Tender a luat in calcul un curs de 4,4 lei pentru un euro, similar celui calculat de InterAgro. Usor mai optimisti sunt producatorii de mezeluri de la Angst. “In proiectul de buget pe anul viitor, am luat un curs de referinta de aproximativ 4 lei/ euro”, sustine Stefan Padure, vicepresedintele Angst.

Din cauza volatilitatii mari, unele companii nu vor mai lucra cu bugete anuale, ci doar trimestriale. “Spre deosebire de anul trecut, cand faceam bugetul anual, in 2009 vom incerca sa-l facem trimestrial. Nimeni nu poate spune ce se va intampla peste trei luni. Am discutat cu multi bancheri, economisti, profesori renumiti de la Harvard sau London Business School si nimeni nu stie cat dureaza criza. O prezentare pe care am vazut-o in iulie nu mai era relevanta in septembrie, totul este volatil”, spune si Serban Toader, senior partner al KPMG Romania.

Intrarea in zona Euro se amana

Pana sa trecem la euro, intrebarile legate de evolutia leului vor fi mereu prioritare pentru orice director financiar, care stie ca de evolutia leului poate raporta profit sau pierdere. Din pacate insa, e posibil ca aderarea la zona Euro sa se amane, in ciuda euroizarii economiei. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din luna mai, Romania indeplineste doar un criteriu din cele necesare adoptarii monedei europene, respectiv cel privind stabilitatea bugetara, dar nu respecta prevederile legate de inflatie, cursul de schimb si conditiile legate de convergenta ratelor de schimb pe termen lung.

  • defi citul de cont curent
  • cresterea economica reala
  • diferentialul de inflatie
  • diferentialul de dobanzi
  • multiplicatorul monetar/structura pe ramuri a economiei
  • agregatele monetare

Oricum, daca pana acum Romania avea drept obiectiv adoptarea euro in 2014, se pare ca tinta ar putea fi amanata.

“Procedurile necesita o perioada mai mare de timp. Anul 2014 nu este posibil din punct de vedere tehnic”, spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist la ING Bank.

El considera ca “2015 plus” reprezinta un obiectiv mai realist. Aceeasi opinie o are si economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru. “Paradigma se cam schimba cu adoptarea euro, in conditiile in care mai multe state care nu voiau sa utilizeze moneda unica europeana sau dintre cele care si-au pus problema renuntarii la aceasta se gandesc acum la stabilitatea cursului de schimb oferit de «umbrela» euro”, spune el.

Teorii in calculul cursului de schimb

■ Abordarea traditionalista

Cursul de schimb este un pret ce reflecta raportul intre cererea si oferta de bunuri pe piata internationala. Sustinatorii acestui model spun ca nivelul cursului este un pret relativ al bunurilor nationale si mai putin o simpla rata intre doua monede. In consecinta, contul curent din balanta de plati este determinantul major al evolutiei cursului de schimb, evolutia acestuia ajustand in permanenta contul de capital si financiar.

■ Teoria paritatii puterilor de cumparare

Presupune existenta unui echilibru intre pietele monetare si economice din doua tari diferite. Explicand evolutia cursului de schimb pe baza evolutiei relative a indicelui preturilor intre doua economii nationale. De la aceasta teorie a aparut ulterior ideea cursurilor de schimb reale si nominale. Potrivit acestei teorii, modificarea cursului de schimb poate fi calculata pe baza diferentei de inflatie dintre doua economii nationale.

■ Abordarea monetarista

Accentueaza rolul pietelor financiare in mecanismul de formare a cursului de schimb. Monetaristii considera cursul de schimb ca un pret relativ intre doua active sau monede diferite. Ei explica cresterea cererii de moneda nationala ca rezultatul expansiunii creditului sau al unui excedent in balanta de plati externe. Cu alte cuvinte, cand apare crestere economica interna puternica, exporturile sau investitiile straine cresc, cererea de moneda pe plan intern creste semnificativ, oferta de moneda straina de asemenea, lucru care genereaza o apreciere a monedei nationale.

Emisiunea de masa monetara, declinul economic, lipsa de incredere in moneda nationala, deficit comercial cronic, absenta fluxurilor de capital strain din economie sunt numai cativa dintre factorii care conduc la deprecierea monedei nationale.

■ Teoria paritatii ratelor de dobanda

Se bazeaza pe ideea ca intre piata valutara si piata monetara exista o stransa legatura. Practic aceasta teorie spune ca diferentialul de dobanda intre doua economii vine si egaleaza prima sau discountul pe care o valuta (respectiv o moneda nationala) il face in cazul operatiunilor de vanzare – cumparare forward. Conform acestei teorii, orice modificare a ratelor reale de dobanda pe pietele financiare internationale produce o reorientare a fluxurilor financiare internationale, catre acele piete care ofera o dobanda mai mare.