dasaaa

Tichetele – un beneficiu foarte popular

 

In 1998, la presiunea marilor centrale sindicale, autoritatile au legiferat aparitia tichetelor de masa ca solutie pentru asigurarea unei alocatii individuale de hrana pentru angajati. Dupa 1990, tot mai multe intreprinderi au fost nevoite sa inchida cantinele-restaurant unde angajatii puteau beneficia de o masa calda in timpul programului de lucru. Noile companii private nu si-au permis sa aloce o parte din putinele resurse pentru a crea astfel de facilitati pentru angajati.

In aceste conditii, tichetele de masa au aparut ca cea mai la indemana solutie la acea vreme pentru imbunatatirea conditiilor de lucru ale angajatilor. Legea a fost facuta astfel incat toata lumea sa aiba de castigat. Salariatii cu contract individual de munca din cadrul societatilor comerciale, al regiilor autonome, institutiilor din sectorul bugetar, companiilor nationale sau ai unitatilor cooperatiste pot primi lunar cel mult un tichet de masa pentru fiecare zi lucratoare. Angajatorii care doresc sa acorde bonuri de masa pot deduce aceste cheltuieli. Ei pot astfel sa mareasca veniturile angajatilor fara a plati contributii suplimentare la buget. Companiile care se ocupa cu emiterea acestor tichete au reusit, cu investitii nu foarte mari, sa aiba an de an profituri foarte bune. Comerciantii beneficiaza si ei de intrarea tichetelor pe piata, inregistrand vanzari mai mari pe segmentul produselor alimentare.

Astazi, mai mult de jumatate din cei aproximativ 4 milioane de angajati beneficiaza de aceste tichete de masa, proportia urmand sa creasca prin introducerea altor categorii de salariati in randul celor care pot sa primeasca asemenea beneficii.

Urmand exemplul altor tari, companiile care emit tichete de masa au lansat produse conexe bonurilor de masa, cu un grad de utilizare mai restrans sau legate de anumite perioade ale anului.

Beneficii la mare pret

In Romania tichetele de masa sunt, alaturi de telefonul mobil, cele mai dorite si mai des intalnite beneficii pentru angajati. Asta si pentru ca sunt printre primele tipuri de beneficii extrasalariale aparute pe piata autohtona.

Tichetele de masa sunt menite sa asigure un minim de confort angajatilor. Valoarea unui bon de masa reprezinta aproximativ 10% din nivelul salariului mediu pe economie si este motivanta ca beneficiu doar pentru cei cu venituri mici si medii. La nivele superioare de salarizare e necesar un beneficiu mai substantial pentru o motivare adecvata.

In 1998 insa, aceste tichete au fost pentru multi angajatori, in special pentru cei din sectorul de stat, singura solutie de motivare suplimentara a angajatilor, cu un efort financiar suportabil pentru companie.

Avand cadrul legislativ necesar, primele firme care au inceput sa emita tichete de masa pe piata autohtona au fost Accor Services si Sodexho Pass, reprezentante ale unor branduri multinationale cu vasta experienta in domeniul voucherelor, la nivel mondial. In anii care au urmat au aparut alte sapte companii specializate in emiterea de tichete de masa.

Orice firma care se incadreaza in profilul stabilit de lege poate comanda bonuri de masa pentru angajati la unul dintre emitenti. Numarul acestora se stabileste individual, pentru fiecare angajat, in functie de zilele lucrate intr-o luna. Legea impune angajatorului sa achite unitatii emitente, in avans, atat contravaloarea tichetelor de masa, cat si costul imprimarii acestora, adica aproximativ 10% din valoarea bonurilor. Prevederea afecteaza companiile cu multi angajati, care nu dispun de lichiditati suficiente pentru achitarea avansului. Confruntate adesea cu blocaje financiare, astfel de companii ezita sa acorde tichete de masa angajatilor.

In sectorul bugetar exista inca anumite categorii de salariati (profesori, medici) care nu au dreptul la bonuri de masa. Din acest an, medicii rezidenti din anii I si II beneficiaza de tichete, ceea ce inseamna o crestere a veniturilor de circa 60%. Bonuri de masa a primit din acest an si personalul contractual din unitatile si subunitatile sanitare care se finanteaza de la bugetul de stat, precum si medicii, farmacistii si medicii dentisti pe perioada anilor I-VII de rezidentiat.

Pana in 2005, Ministerul Finantelor avea un control mai strict asupra pietei tichetelor de masa, stabilind periodic atat numarul de beneficiari, cat si cotele unitatilor emitente, adica numarul maxim de angajati carora un emitent putea sa le furnizeze tichete de masa. In prezent, ministerul nu mai stabileste decat valoarea bonurilor, in functie de evolutia salariului mediu pe economie. Recent, valoarea unui tichet a crescut la 7,56 lei. Asta inseamna ca, pentru 22 de zile lucrate intr-o luna, un angajat poate primi bonuri in valoare de 166 de lei.

Industria dezvoltata de emitenti

Emitentii de tichete de masa sunt, paradoxal, cei mai avantajati de aparitia acestor beneficii, pe piata, si nu angajatii, asa cum s-ar crede. Pe o piata a tichetelor estimata la peste 800 de milioane de euro anual, cei 9 emitenti, deveniti intre timp mai putini in urma unor fuziuni, isi impart profituri de aproximativ 100 de milioane de euro.

Profitul emitentilor de tichete vine atat din comisioanele platite de angajatori, cat si din comisioanele platite de comercianti. Acestia achita lunar o suma de bani proportionala cu numarul de clienti care platesc cu bonuri de masa in magazin.

Investitiile necesare pentru ca o companie sa devina emitent de tichete nu sunt foarte mari, resursele fiind alocate in principal pentru asigurarea echipamentelor de productie, stocare, distribuire si urmarire a traseului acestor tichete. Fiind hartii de valoare, ele trebuie sa indeplineasca anumite standarde de securitate, cu particularitati distincte, care sa nu permita falsificarea acestora.

Pentru a putea primi autorizatia de emitere, compania nu trebuie sa inregistreze plati restante la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale sau fata de bugetele locale.

Dupa aproape 9 ani, piata tichetelor de masa incepe sa se consolideze. Ritmul de crestere este tot mai mic, fiind legat in mare masura de introducerea unor noi categorii de angajati (in special din sectorul bugetar) care ar putea sa beneficieze de bonuri de masa. Urmand tendintele la nivel mondial, emitentii din Romania incep sa fuzioneze.

Liderul domeniului, Accor Services, si-a consolidat pozitia fuzionand prin absorbtie cu Hungastro, in prima jumatate a acestui an. Alt jucator local important, Cheque Dejeuner, a cumparat emitentul Internationa Financial Services (IFS). Exista deja si alte tratative de fuziune intre ceilalti jucatori.

Tichete cu utilizare extinsa

Legea precizeaza clar care sunt produsele care pot fi cumparate cu tichete de masa. Pentru a-si justifica scopul, acestea trebuie folosite doar pentru cumpararea produselor alimentare sau pentru plata la restaurant.

In multe cazuri insa, in urma unui acord tacit intre cumparatori si comercianti, bonurile de masa pot fi folosite si pentru cumpararea de tigari, bauturi alcoolice, produse cosmetice, produse de imbracaminte sau detergenti. in cel mai bun caz, comerciantul solicita ca plata sa se faca atat cu bonuri, cat si cu cash.

Tot legea spune ca este interzis atat cumparatorilor, cat si comerciantilor sa utilizeze/sa primeasca mai mult de doua tichete de masa zilnic. Cum valoarea a doua bonuri nu permite cumpararea a prea multe produse, multi prefera sa foloseasca toate bonurile o singura data, cumparand produse pentru toata luna. Iarasi e vorba de o intelegere tacita cu comerciantii, care au gasit si solutia de inregistrare a acestor bonuri in contabilitate pentru a respecta prevederile legii.

Desi autoritatile cunosc aceste aspecte, legislatia nu a fost modificata.

O dovada ca bonurile de masa au inceput sa fie asimilate banilor este faptul ca unele banci iau in considerare aceste beneficii la calcularea bonitatii unui client. Astfel, tichetele pot ajuta un solicitant sa obtina un credit de nevoi personale mai consistent. Uneori chiar cu 10% mai consistent! Ajunsa aproape la maturitate, piata tichetelor de masa se va dezvolta in principal prin crearea unor produse noi, care sa ajute, pe de-o parte, statul in efortul de accelerare a dezvoltarii economiei si, pe de alta parte, sa ajute companiile care vor sa-si diversifice programele de beneficii extrasalariale.

Pe masura ce legislatia a permis acest lucru, marile companii emitente de tichete au lansat si pe piata autohtona noi tipuri de tichete, care sa completeze oferta de beneficii oferite angajatilor.

Au aparut astfel tichetele de cadouri si tichetele sociale, care exista in mai multe forme. Se vorbeste deja de cativa ani despre lansarea tichetelor de vacanta, iar lucrurile nu par sa se opreasca aici.

Cadouri de hartie

Cu o valoare si cu o arie de utilizare mai mare decat bonurile de masa, tichetele de cadouri au aparut pe piata acum patru ani, ca o posibila solutie la eterna intrebare a companiilor: “Ce cadouri cumparam in acest an pentru angajati si pentru clienti?”

Ca si in cazul bonurilor de masa, aceste tichete sunt deductibile fiscal. Pentru salariati, acestea sunt neimpozabile, cu conditia sa le fie acordate angajatilor cu ocazia sarbatorilor de Craciun, Paste, 8 martie sau 1 iunie. Valoarea unui tichet de cadouri nu mai este reglementata de Ministerul Finantelor, fiind stabilita fie de emitent, fie de angajator, in functie de ocazie. in prezent valoarea unui astfel de tichet este de aproximativ 150 de lei.

Tichetele de cadouri achizitionate de o campanie si oferite apoi angajatilor sau partenerilor de afaceri se pot utiliza pentru a achizitiona o gama larga de produse, de la imbracaminte, la bijuterii, produse cosmetice, telefoane mobile si alte produse electronice si electrocasnice, din magazinele afiliate emitentului tichetelor.

Legea speciala care reglementeaza acest tip de beneficiu permite ca tichetele de cadouri sa fie acordate si in afara perioadelor de deductibilitate. Tot mai multe companii le utilizeaza pentru campanii de marketing, studii de piata, promovarea pe piete existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclama si publicitate, precum si pentru cheltuieli sociale.

Tinand cont de aria mult mai larga de utilizare a acestui tip de tichet, comparativ cu bonurile de masa, potentialul de crestere pe acest segment este foarte mare. Produsul devine interesant si pentru angajatii cu venituri mai mari.

Chiar daca nu va deveni la fel de popular ca bonul de masa, tichetul de cadou va fi un beneficiu tot mai cerut, atat de angajati, cat si de angajatori. Piata tichetelor de cadou reprezinta acum doar circa 10% din cea a tichetelor de masa.

Acum doi ani, Uniunea Nationala a Patronatului Roman (UNPR) a propus Guvernului eliminarea tichetelor de masa si inlocuirea acestui sistem cu unul de plata prin intermediul cardurilor.

Motivatia a fost ca noul sistem ar asigura o transparenta mai mare a fondurilor si o economie de peste 70 de milioane de euro, prin disparitia comisioanelor platite de angajatori. Reprezentantii UNPR erau deranjati de profiturile foarte mari pe care firmele emitente le inregistrau. “Credem ca Guvernul nu ar trebui sa fie partas la o incercare de acumulare a unor averi fabuloase in defavoarea agentilor economici din Romania, care sunt nevoiti sa faca cheltuieli inutile prin plata comisioanelor de rascumparare a tichetelor de masa”, se spunea intr-un document al UNPR.

Proiectul nu s-a bucurat de sprijin politic, fiind abandonat. Reprezentantii firmelor emitente sustin ca sistemul de bonuri functioneaza in aceasta forma peste tot in lume, sistemul bazat pe carduri nefiind agreat inca nici in Europa Occidentala.

Tichete pentru parinti

Pentru a-i incuraja pe angajatii cu copii mici sa revina cat mai repede la serviciu, companiile pot sa le ofere un beneficiu suplimentar, sub forma tichetelor de cresa.

Potrivit legislatiei speciale care reglementeaza regimul de acordare si emitere a tichetelor de cresa, aceste beneficii se acorda, la cerere, unuia dintre parinti sau, optional, celui caruia i s-au incredintat copiii spre crestere si educare ori in plasament familial, pe baza livretului de familie.

Tichetele se acorda angajatilor care nu beneficiaza de concediul si de indemnizatia acordate pentru cresterea copilor in varsta de pana la 2 ani, respectiv de pana la 3 ani, in cazul copiilor cu handicap.

Valoarea unui astfel de tichet este inprezent de 320 de lei, fiind modificata periodic de Ministerul Finantelor. Ea se cumuleaza cu alocatia de stat pentru copii si cu stimulentul care se acorda parintilor la reluarea activitatii.

Potentialul de diversificare a ofertei pentru aces tip de beneficii este practic nelimitat, fiecare companie avand in viitor posibilitatea de a include in oferta sa produse specifice unor anumite categorii de angajati sau clienti sau unui anumit domeniu.

E de ajuns o privire pe alte piete din Occident pentru a vedea ce altfel de produse s-au dezvoltat si exista pe piata de multi ani.

In aceste tari, in afara de bonurile de masa sau tichetele de cadou, exista tichete pentru vacante, tichete de medicina, pentru transport sau pentru uniforme.

Beneficiile de acest tip sunt accesibile si altor categorii, in afara de salariati, asa cum este cazul somerilor, studentilor sau pensionarilor.

Diversificarea ofertei ar transforma tichetul intr-un beneficiu mai complex, care ar raspunde nu numai nevoilor de baza ale angajatilor, ci s-ar ridica si la nivelul de asteptare al celor care doresc beneficii mai sofisticate din partea angajatorului.